Legea drepturilor de autor în fotografie

Chiar daca suntem in anul 2021 unii oameni inca mai au impresia ca daca vad o poza draguta pe internet ( google/facebook, etc) este a nimanui si pot face orice doresc cu ea.

Din fericire pentru cei care fac fotografie lucrurile nu stau chiar asa. Exista o lege destul de clara in sensul asta. O lege care sa ne protejeze dreptul moral si dreptul patrimonial. 

Din pacate… foarte putini o respecta, unii din nestiinta…altii din rea-vointa. 

 

* Intreaga lege a dreptului de autor se gaseste aici

Drepturi si obligatii: 

Dispozitiile privind drepturile asupra fotografiilor difuzate in mediul on line sunt cuprinse in cadrul Legii nr.8 din 114 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe.

Dreptul de autor asupra fotografiilor este garantat, comportand atribute de ordin moral si patrimonial, astfel incat, daca o persoana publica o fotografie preluata de pe un site doar pentru ca i s-a parut draguta, fara a urmari un scop patrimonial, totusi fapta respectiva cade sub incidenta legii.

Independent de aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar in forma nefinalizata, opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, autor al acesteia fiind una sau mai multe persoane fizice. Conform art.4 din lege, se prezuma a fi autor, pana la proba contrara, persoana sub numele careia fotografia a fost adusa pentru prima data la cunostinta publica. Deoarece acesta este subiectul care ne intereseaza, trebuie sa mentionez faptul ca, potrivit art.15 alin.(1), se considera publica orice comunicare a fotografiei, realizata prin punerea la dispozitia publicului, inclusiv prin internet sau alte retele de calculatoare, astfel incat oricare dintre membrii publicului sa poata avea acces la aceasta din orice loc sau in orice moment ales in mod individual.

Purtand numele de “opera derivata”, transformarea unei fotografii de catre o alta persoana poate constitui ea insasi o opera ce beneficiaza de protectia dreptului de autor, fara insa a prejudicia dreptul autorului fotografiei originale (acest fapt presupunand acordul autorului initial, mentionarea numelui acestuia etc.).

Conform art.10, “Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale:

a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica;

b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;

c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;

d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei modificari, precum si oricarei atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau reputatia sa;

e) dreptul de a retracta opera […]“.

Dupa moartea autorului, exercitiul drepturilor prevazute la art.10 lit.a), b) si d) se transmite prin mostenire, pe durata nelimitata.

Autorul unei fotografii are dreptul exclusiv de a decide daca, in ce mod si cand va fi utilizata opera sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei de catre altii. Astfel, potrivit art.13, “Utilizarea unei opere da nastere la drepturi patrimoniale, distincte si exclusive, ale autorului de a autoriza sau de a interzice:

a) reproducerea operei;

b) distribuirea operei; […]

f) comunicarea publica, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi accesata in orice loc si in orice moment ales, in mod individual, de catre public; […]

i) realizarea de opere derivate”.

Drepturile prevazute la art.13 dureaza tot timpul vietii autorului si se transmit prin mostenire pe o perioada de 70 de ani.

Trebuie specificat faptul ca, in sensul Legii nr.8/1996, prin distribuire se intelege orice mod de transmitere a fotografiei, cu titlu oneros sau gratuit, precum si oferirea publica a acesteia. In cazul in care fotografia a fost vanduta de catre autorul acesteia, dreptul de distribuire se epuizeaza. In acelasi timp, in cazul in care fotografia a fost creata in cadrul unui contract individual de munca, daca aceasta este utilizata de catre angajatorul autorului, dispozitiile legii nu se aplica.

Conform art.21 alin.(1), “Autorul unei opere originale de arta grafica sau plastica ori al unei opere fotografice beneficiaza de un drept de suita, reprezentand dreptul de a incasa o cota din pretul net de vanzare obtinut la orice revanzare a operei, ulterioara primei instrainari de care autor, precum si dreptul de a fi informat cu privire la locul unde se afla opera sa”. Copiile operelor originale fotografice care au fost facute intr-un numar limitat de catre insusi autorul lor sau cu aprobarea acestuia, sunt considerate opere de arta originale.

!!! Dreptul de autor asupra fotografiei se naste din momentul in care apesi pe buton !!!

In ceea ce priveste utilizarea fotografiilor fara acordul autorului si fara plata vreunei remuneratii, ulterior aducerii la cunostinta publica, aceasta poate fi facuta doar in cateva cazuri enumerate in curinsul art.33, dintre care amintesc reproducerea pentru informare in cadrul bibliotecilor, muzeelor, arhivelor instituiilor publice culturale sau de invatamant etc., cu mentionarea sursei si numelui autorului, precum si mentionarea locului in care se gaseste fotografia.

Nu constituie o incalcare a dreptului de autor reproducerea fotografiei, fara acordul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la cunostinta publica.

Exceptii:

  • Nu pot beneficia de protectia legala a adreptului de autor fotografiile unor scrisori, acte, documente de orice fel, desene tehnice si altele asemenea;
  • Instrainarea negativului unei opere fotografice are ca efect transmiterea drepturilor patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupra acesteia, daca prin contract nu s-a stabilit altfel;
  • Fotografia unei persoane, atunci cand este executata la comanda, paote fi publicata, reprodusa de persoana fotografiata sau de succesorii sai, fara consimtamantul autorului, daca nu s-a convenit altfel;
  • Daca numele autorului fotografiei figureaza pe exemplarul original al fotografiei, el trebuie sa fie mentionat si pe reproduceri.

O prevedere extrem de importanta este cea cuprinsa in art.88, potrivit careia utilizarea unei opere care contine un portret necesita consimtamantul persoanei reprezentate in acest portret, in conditiile prevazute de art.73, 74 si 79 din Codul civil. Consimtamantul nu este necesar daca persoana reprezentata in portret este de profesie model sau a primit o remuneratie pentru a poza pentru acel portret.

Sanctiuni:

Incalcarea drepturilor recunoscute si protejate prin Legea nr.8/1996 atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz, potrivit legii. Titularii drepturilor amintite in cuprinsul acestui articol pot solicita instantelor de judecata sau altor organisme competente recunoasterea drepturilor lor si constatarea incalcarii acestora si pot pretinde acordarea de despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat.

Incalcarea dispozitiilor legii privind dreptul de autor constituie contraventie sau infractiune, dupa caz, si se sanctioneaza cu amenda sau cu inchisoare, in functie de natura faptei. De exemplu, potrivit art.140 alin.(1), constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu amenda urmatoarele fapte comise fara autorizarea sau consimtamantul autorului: reproducerea fotografiilor; distribuirea fotografiilor; comunicarea publica a fotografiilor etc. De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu amenda de la 2.500 lei la 50.000 lei fapta persoanei care isi insuseste, fara drept, calitatea de autor al unei fotografii sau fapta persoanei care aduce la cunostinta publica o fotografie sub un alt nume decat acela decis de autor.

Concluzii:

Exista diferite metode pentru o protejare extra a fotografiilor in mediu online, printre care: 

  1. Inregistrarea acestora in Registrul National de Opere, administrat de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor.
  2. Autorul acesteia are dreptul sa inscrie mentiunea de rezervare a exploatarii acesteia, constand intr-un simbol reprezentat prin litera C, in mijlocul unui cerc, insotit de numele autorului.

!!! Este important de stiut faptul ca, in cazul in care autorul nu a inscris mentiunea de rezervare a exploatarii fotografiei, astfel cum am aratat mai sus, drepturile recunoscute si garantate prin lege exista in continuare, deci nu reprezinta o obligatie a autorului, ci numai o protectie suplimentara. 

Deci nu trebuie sa ne tinem fotografiile sub cheie…sa nu le vada nimeni niciodata. Exista aceasta lege.

Este drept…. solutionarea problemei in instanta, in mod normal, ar trebui sa dureze destul de putin, dar stim cum se misca lucrurile pe la noi….dar asta nu insemna ca trebuie sa ne ignoram dreptul si sa nu luptam pentru dreptatea noastra chiar daca este time consuming.



!!! Pe scurt…. Cand urci o fotografie pe o retea de socializare tu ii dai dreptul doar retelei respective sa sa o stocheze/utilizeze ( citeste mai jos pentru mai multe detalii ) imaginea respectiva. Tertii ( partenerii retelei sau utilizatorii retelei) nu au dreptul sa foloseasca imaginea ta !!!!

Fotografiile pe Facebook:

Odata ce fotografia este postata pe o retea de socializare, fotograful pierde calitatea de autor si toate celelalte drepturi intelectuale ? Daca fotograful a uploadat fotografia pe pagina sa de profil, este permis ca altcineva sa o re-uploadeze pe pagina sa, fiind conform termenilor si conditiilor retelei de socializare?

Calitatea de autor este un drept moral care nu poate face obiectul vreunei renuntari sau instrainari. 

Deci, prin dispozitiile retelei de socializare nu s-ar putea renunta la calitatea de autor al operei fotografice.
Interpretare eronata a termenilor retelelor de socializare a perpetuat si practica gresita a unor publicatii media ( si nu numai)  de a nu credita fotografii, ci furnizorii de servicii sub forma “sursa: YouTube / Facebook (alti furnizori de servicii online)”, ceea ce este, evident, o utilizare ilicita, in dauna fotografului.

Retelele de socializare solicita, in general, pentru continutul uploadat acordarea de catre autori a unei licente de proprietate intelectuala pentru a permite functionarea serviciului online. In lipsa licenței , retelele de socializare n-ar putea implementa functii elementare, precum distribuirea (share) postarii, afisarea continutului in aplicatia sau in versiunea mobila etc. In niciun caz nu se poate folosi aceasta clauza retelor de socializare pentru a scuza furtul intelectual.

In aceeasi ordine de idei, re-uploadarea fotografiilor altuia nu este o practica licita, ci, dimpotriva, interzisa chiar prin termenii si conditiile retelei. Retelele de socializare descurajeaza asemenea practici si sunt obligate prin lege sa aiba proceduri (ex. copyright takedown notice) de reclamare si eliminare a continutului care incalca drepturile de proprietate intelectuala.


Autori: Dragoș Pleșuvescu, avocat și fotograf entuziast.

            Cristina Toma Cochinescu

LOADING